Îmi fac drum să ajung la firma lui Radu să cumpăr niște calculatoare.
Ne salutăm, ne strângem mâinile și ne apucăm de creionat proiectul. Ce-mi trebuie, cât costa, cât durează livrarea, termene de plată. Aspecte clasice.
Și în timp ce vorbeam cu Radu, conștientizez că are biroul în dreptul geamului, cu spatele la geam.
Și îi spun:
– Radu, nu ai crea să rotești biroul cu 90 de grade, astfel încât să stai cu spatele la peretele plin și lumina să-ți bată pe birou din stânga? Ai avea avantajul spatelui solid. Fizic și energetic….
– Băi, mă lași cu prostiile tale de Feng Shui și alte avioane? Eu nu cred în astea și nu fac nimic!
Radu se transformase total. Devenise nervos și irascibil.
Nu-mi ceruse nici ajutorul și nici sfatul, dar ne știm de mulți ani și nu am putut să îl las:
– OK, nu crezi în astea. Dar măcar încearcă. Și dacă nu-ți este bine, îl poți muta înapoi după câteva zile.
– Da bine. O îl mut. Tu cu prostiile tale…
Ne-am întors la discuțiile legate de calculatoare, am finalizat toate aspectele și am plecat, urmând să mă anunțe Radu când sunt disponibile echipamentele.
În următoarea săptămână mă sună Radu să-mi spună că are toate produsele în firmă și să trec să le ridic.
Ajung la el, îl salut și, fără să zică nimic, se duce la dulap, scoate o sticlă de whisky, mi-o întinde și îmi spune zâmbind:
– Am păstrat sticla asta pentru protocol, pentru un control, ceva, dar ți-o dau ție cu drag.
– Ce-ai pățit Radule, te simți bine?
– Foarte bine. La două zile după ce am mutat biroul așa cum mi-ai spus tu, am reușit să recuperez 800 de milioane de la Ministerul Apărării. Mă chinuiam să îi recuperez de 3 ani.
– Dar nu ziceai tu Radule că nu crezi în Feng Shui și în prostiile astea?
– Dane, nici acum nu cred. Dar nu pot să neg că mi-au venit banii după ce am întors biroul.
Au trecut de atunci 15 ani. Radu este mai așezat. Firma îi merge bine. Și biroul a rămas cu spatele la zidul plin.
D.R.